Asociația Interlan, care reprezintă operatori de comunicații electronice și furnizori de servicii de internet din România, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amendamentele propuse la Regulamentul privind rețelele digitale (Digital Networks Act – DNA) al Uniunii Europene, în special la cele referitoare la interconectarea IP, acordurile de peering și relațiile dintre operatorii de rețele și furnizorii de conținut.

Deși recunoaștem importanța modernizării infrastructurii digitale și a cadrului european de reglementare, considerăm că amendamentele propuse în Parlamentul European riscă să consolideze poziția celor mai mari companii de telecomunicații în detrimentul operatorilor mici și independenți, cu posibile efecte negative asupra concurenței și caracterului deschis al internetului.

Cadrul european de reglementare trebuie să protejeze concurența, nu să accentueze concentrarea pieței

România ilustrează clar de ce concurența trebuie să rămână un element central al politicii europene în domeniul telecomunicațiilor.

Potrivit ANCOM, autoritatea națională de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, la sfârșitul anului 2025, cei mai mari trei operatori dețineau aproximativ 98% din conexiunile de internet fix, în timp ce aproape 300 de alți furnizori împărțeau mai puțin de 2% din piață.

În pofida acestei concentrări semnificative, furnizorii mici și independenți de servicii de internet continuă să contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale, la conectivitatea regională și la diversificarea opțiunilor pentru utilizatori.

Pentru acești operatori, accesul echitabil la interconectare, acordurile de peering negociate comercial și existența unui ecosistem concurențial al internetului sunt esențiale.

Modificările de reglementare care sporesc puterea de negociere sau avantajele economice ale operatorilor deja dominanți ar putea slăbi și mai mult concurența, îngreunând investițiile, dezvoltarea și menținerea competitivității furnizorilor independenți.

În plus, furnizorii independenți de servicii de internet depind frecvent de servicii angro de conectivitate, tranzit IP, transport de date și colocare oferite de operatori mai mari. Orice costuri suplimentare introduse în ecosistemul de interconectare ar putea fi transferate de-a lungul lanțului de furnizare, majorând cheltuielile de operare ale furnizorilor mai mici și afectând, în cele din urmă, utilizatorii finali.

Asemenea consecințe ar fi deosebit de îngrijorătoare în România, unde concentrarea pieței limitează deja alternativele de care dispun operatorii independenți.

Legislația europeană trebuie să reflecte diversitatea pieței telecomunicațiilor, nu să pornească de la premisa că interesele celor mai mari operatori reprezintă interesele întregului sector.

Menținerea caracterului voluntar al interconectării și al acordurilor de peering

Internetul s-a dezvoltat printr-un sistem descentralizat de acorduri voluntare de interconectare, tranzit IP, rețele de distribuție a conținutului (CDN) și puncte de interschimb de trafic internet (Internet Exchange Points – IXP).

Acest model permite rețelelor de dimensiuni diferite să facă schimb de trafic în mod eficient, să îmbunătățească performanțele și să reducă costurile, fără a depinde de condiții comerciale impuse la nivel central.

Amendamentele propuse în Parlamentul European ar introduce obligații suplimentare de interconectare pentru anumiți furnizori care transportă volume mari de trafic, permițând, în anumite situații, autorităților de reglementare să impună decizii obligatorii atunci când negocierile comerciale eșuează.

Asemenea măsuri ar putea modifica fundamental cadrul actual de interconectare și ar putea deschide calea introducerii unor tarife pentru utilizarea rețelelor sau a altor forme de compensare financiară.

Ne îngrijorează în mod deosebit posibilitatea ca aceste schimbări să avantajeze marile grupuri de telecomunicații care dețin o putere semnificativă pe piață, fără să aducă beneficii demonstrabile furnizorilor mici și independenți de servicii de internet.

Sistemul actual de peering și interconectare voluntară a permis dezvoltarea unui ecosistem divers al internetului.

Orice abatere de la acest model trebuie fundamentată pe dovezi clare privind existența unor disfuncționalități ale pieței, pe analize economice transparente și pe o evaluare temeinică a consecințelor pentru toți participanții, în special pentru operatorii mici.

Intervenția autorităților de reglementare trebuie să rămână limitată la situații justificate în mod obiectiv și să fie proporțională, inclusiv atunci când conectivitatea de la un capăt la altul al rețelei, concurența efectivă sau interesele utilizatorilor finali sunt în mod demonstrabil puse în pericol.

Impactul potențial asupra punctelor de interschimb de trafic internet și a conectivității locale

Punctele de interschimb de trafic internet (IXP) joacă un rol esențial în ecosistemul internetului, permițând rețelelor să facă schimb de trafic direct, eficient și la nivel local.

Pentru operatorii independenți, accesul la IXP-uri și posibilitatea încheierii unor acorduri de peering fără decontări financiare pot contribui la reducerea costurilor, la îmbunătățirea performanțelor rețelelor și la diminuarea dependenței de marii furnizori de tranzit IP.

Ne preocupă faptul că introducerea unor intervenții suplimentare ale autorităților de reglementare în acordurile de interconectare ar putea afecta aceste relații consacrate și ar putea crea noi bariere economice sau administrative.

Orice modificare a cadrului de interconectare trebuie să păstreze posibilitatea rețelelor de orice dimensiune de a face schimb de trafic în mod liber și de a menține acorduri de peering sustenabile din punct de vedere comercial.

Un cadru de reglementare care ar spori, chiar și neintenționat, dependența de cei mai mari operatori de telecomunicații ar fi deosebit de problematic pe piețe puternic concentrate, precum cea din România.

Vocea furnizorilor independenți de internet trebuie să fie auzită în politica europeană de telecomunicații

Dezbaterea privind Regulamentul privind rețelele digitale s-a concentrat în mare măsură asupra relației dintre marile grupuri de telecomunicații și furnizorii globali de conținut.

Cu toate acestea, ecosistemul european al internetului include numeroși operatori independenți, regionali și locali, ale căror modele de afaceri, resurse și interese comerciale diferă considerabil de cele ale principalilor participanți la piață.

Acești operatori contribuie la dezvoltarea infrastructurii, la conectivitatea locală, la diversitatea serviciilor și la concurență.

Interesele lor nu trebuie ignorate atunci când se adoptă legislație ce ar putea schimba fundamental mecanismele economice ale interconectării internetului.

Prin urmare, DNA trebuie să includă garanții adecvate pentru operatorii mici, astfel încât obligațiile de reglementare să fie proporționale cu dimensiunea, poziția pe piață și aria lor geografică de activitate.

Trebuie acordată o atenție deosebită evitării cerințelor administrative inutile, a costurilor de conformare disproporționate și a sarcinilor financiare indirecte generate de litigiile dintre marii participanți la piață.

În plus, încadrarea juridică a infrastructurilor trebuie să reflecte funcțiile tehnice și economice pe care acestea le îndeplinesc în realitate.

Rețelele de distribuție a conținutului (CDN), sistemele de stocare temporară a conținutului (caching) și infrastructurile cloud nu ar trebui clasificate automat drept rețele publice de comunicații electronice doar pentru că facilitează livrarea traficului internet.

Definițiile excesiv de largi ar putea genera insecuritate juridică, creșterea costurilor de conformare și aplicarea unor obligații de reglementare neadecvate.

De asemenea, garanțiile existente privind neutralitatea internetului și accesul la internetul deschis trebuie să rămână efective, astfel încât noile dispoziții de reglementare să nu afecteze protecția deja acordată utilizatorilor.

Poziția Asociației Interlan

Asociația Interlan consideră că amendamentele propuse în Parlamentul European ridică probleme serioase în ceea ce privește concurența, interconectarea și viitorul furnizorilor independenți de servicii de internet.

În consecință, solicităm membrilor Parlamentului European să respingă amendamentele propuse care ar introduce obligații de negociere a interconectării pentru serviciile online, intervenții obligatorii ale autorităților de reglementare în acordurile comerciale de interconectare IP sau mecanisme ce ar putea facilita perceperea unor tarife pentru utilizarea rețelelor.

Solicităm, de asemenea, menținerea unor garanții adecvate privind tratamentul de reglementare al rețelelor de distribuție a conținutului și neutralitatea internetului.

În mod concret, considerăm că viitorul cadru european de reglementare trebuie:

• Să păstreze caracterul voluntar al interconectării și al peering-ului, permițând rețelelor să negocieze liber acorduri comerciale și menținând, totodată, garanțiile existente pentru conectivitatea de la un capăt la altul al rețelei.
• Să protejeze concurența loială, evitând ca noua legislație să consolideze concentrarea existentă a pieței sau să avantajeze în mod disproporționat operatorii de telecomunicații dominanți.
• Să protejeze furnizorii independenți și regionali de servicii de internet, recunoscând contribuția acestora la asigurarea conectivității, dezvoltarea infrastructurii și diversificarea opțiunilor pentru utilizatori.
• Să introducă obligații de reglementare proporționale, ținând seama de dimensiunea operatorilor, poziția lor pe piață și aria geografică de activitate, cu exceptări adecvate de la sarcinile administrative și financiare inutile.
• Să prevină costurile indirecte disproporționate, asigurând că operatorii mai mici nu sunt dezavantajați în mod nejustificat de mecanisme de reglementare sau de litigii comerciale între marile grupuri de telecomunicații și companiile digitale globale.
• Să sprijine punctele de interschimb de trafic internet și schimbul local de trafic, păstrând interconectarea eficientă și descentralizată, precum și acordurile de peering sustenabile comercial.
• Să mențină caracterul voluntar al mecanismelor de cooperare și conciliere, astfel încât nici participarea, nici rezultatul acestora să nu devină mijloace de impunere a unor decontări comerciale obligatorii.
• Să asigure o reglementare neutră din punct de vedere tehnologic și proporțională, evitând clasificarea automată a rețelelor CDN și a infrastructurilor cloud ca rețele publice de comunicații electronice.
• Să mențină neutralitatea internetului și caracterul deschis al acestuia, protejând utilizatorii și sprijinind inovarea în întregul ecosistem digital.

Recunoaștem obiectivul Uniunii Europene de a consolida infrastructura digitală, de a încuraja investițiile și de a îmbunătăți reziliența rețelelor. Totuși, aceste obiective nu trebuie urmărite în detrimentul concurenței sau al diversității sectorului european al telecomunicațiilor.

Europa are nevoie de un cadru de reglementare care să permită operatorilor de orice dimensiune să concureze și să inoveze, nu de unul care riscă să concentreze și mai multă putere economică în mâinile câtorva companii mari.

Asociația Interlan solicită factorilor de decizie europeni să evalueze cu atenție consecințele amendamentelor propuse asupra furnizorilor mici și independenți de servicii de internet, în special în statele membre în care piețele telecomunicațiilor sunt deja puternic concentrate.

Viitorul internetului european trebuie să se întemeieze pe deschidere, diversitate și concurență loială.

Asociația Interlan

Sursa: https://www.interlan.ro/luare-de-pozitie-digital-networks-act-dna/